Vulcanul Racoș și Lacul de Smarald! Ghid și activități în zonă

Culori complementare, roșu și verde, îmbracă acest tărâm de basm. Înconjurat de păduri dese, vulcanul roșiatic amintește de alte vremuri, când focul și para sa stăpâneau împrejurimile. Lacul de Smarald pare a fi un spațiu ambivalent, al vindecării vulcanului, acum stins. El pare a fi locul unde dragonul vulcanului se odihnește și sclipirile sale par a-i fi solzii strălucitori. Un tărâm de basm, pe care e musai să-l vizitezi cât mai curând!

Vulcanul Racoș

Vulcanul Racoș este o formațiune geologică remarcabilă situată în județul Brașov, România, în apropierea localității Racoș. El este localizat la 69 de kilometri distanță față de Brașov și 254 de kilometri față de București.

Cum ajungem aici

Se merge de la Brașov pe drumul E60 ce duce la Sighișoara, iar înainte de Rupea Gară se face dreapta pe drumul care duce la Racoș. Din localitatea Racoș se merge pe un drum asfaltat cam încă un kilometru și jumătate până la parcarea Complexului Geologic Racoș.

Coloanele de bazalt, Lacul de Smarald și Vulcanul Racoș se află la mică distanță unele față de celelalte, distanța fiind de maxim 20 de minute de mers pe jos între obiective.

Formațiunea geologică

Vulcanul Racoș este rezultatul unei erupții vulcanice care a avut loc acum aproximativ 10-11 milioane de ani. În urma erupției, lava vulcanică s-a răcit și s-a solidificat într-o rocă numită bazalt.

Coloanele de bazalt

Ceea ce face Vulcanul Racoș atât de remarcabil sunt coloanele de bazalt care se ridică vertical din peisaj. Aceste coloane sunt formate prin procesul de răcire și contracție a lavei, iar structura lor hexagonală este rezultatul fracturării uniforme a rocii.

Trasee pentru drumeții ușoare

Vulcanul Racoș este o destinație populară pentru drumeții. Există mai multe trasee marcate care permit accesul până la vârful vulcanului și oferă oportunități de a admira peisajul spectaculos din vârf.

Rezervație naturală

În jurul Vulcanului Racoș există o rezervație naturală care protejează și conservă habitatul local și speciile de plante și animale care trăiesc în zonă.

Iată câteva exemple de specii de animale care pot fi găsite în Rezervația Naturală Racoș:

Urs brun. Ursul brun este unul dintre cele mai mari mamifere din Europa și poate fi întâlnit în Munții Persani, inclusiv în zona rezervației Racoș.

Căprioară. Căprioara este un mamifer erbivor, caracteristic pădurilor și pajiștilor din regiune.

Vulpe roșie. Vulpea roșie este un prădător adaptabil, întâlnit în diverse habitate, inclusiv în această zonă.

Acvilă țipătoare mică. Este o pasăre răpitoare care trăiește în pădurile de conifere și mixte, fiind un simbol al biodiversității locale.

Ciocănitoare de munte. Această specie de ciocănitoare trăiește în pădurile montane și se hrănește cu insecte și larve.

Peisaj pitoresc

În afară de coloanele de bazalt, peisajul din jurul Vulcanului Racoș este caracterizat de pajiști verzi, păduri și stânci abrupte, oferind oportunități excelente pentru fotografii și explorare.

Vulcanul Racoș este o atracție turistică fascinantă pentru iubitorii de natură și aventură, oferind o combinație unică de frumusețe naturală și un punct de interes geologic. Este un loc ideal pentru o excursie de o zi sau pentru a petrece timp în natură, admirând unul dintre cele mai impresionante fenomene geologice din România.

Peisaj - vedetă

Serialul Django, inspirat de clasicul western italian cu același nume a fost filmat la Vulcanul de la Racoș.

Lacul de Smarald

În trecut, aici a fost cariera de exploatare de bazalt numită Brazi. După închiderea carierei, s-a format un lac ce azi poartă denumirea de Lacul de Smarald datorită nuanței de verde superbă pe care o are.

Lacul are un diametru de aproximativ 400 de metri și adâncimea depășește 10 metri, iar apa lui este destul de rece. Se presupune că în adâncime ar fi şi câteva izvoare subterane.

Alte obiective din zonă

Castelul Sükösd-Bethlen

Castelul Sükösd-Bethlen, atestat din 1636, este o construcție medievală aflată în Racoș, Brașov. Ansamblul castelului este clasat ca monument istoric.

Castelul a fost parțial restaurat în ultimul deceniu al secolului al XX-lea cu fonduri strânse de Fundația Castelul Bethlen din Racoș de Jos, organizată de pastorul bisericii evanghelice din comună, însă procesul nu a fost finalizat. Deși din exterior starea de conservare pare bună, în interior castelul rămâne inutilizabil.

Vremurile apuse...

Cum era Sükösd-Bethlen pe vremuri? Ei bine, o familie înstărită din zonă pe nume Familia Sukosd a început construcția Castelului. Această familie Sukosd deținea în acele vremuri mai multe terenuri.

Familia contelui Bethlen și descendenții acestora, sunt cei care au completat numele actual al castelului, pentru că sunt cei care au terminat lucrările de construcție. De altfel, blazonul familiei de nobili transilvăneni Bethlen se poate vedea încă deasupra intrării vechi în castel.

Arhitectura satelor transilvănene

Majoritatea caselor tradiționale din satele transilvănene sunt construite din lemn sau piatră și au acoperișuri în pantă acoperite cu șindrilă sau paie. Casele sunt adesea organizate în jurul unei curți interioare, care poate fi folosită pentru activități domestice sau sociale.

Aceste sate au avut influențate arhitecturale determinate de diferitele grupuri etnice și culturale care au locuit în Transilvania de-a lungul timpului, inclusiv români, sași și maghiari.

Culorile tradiționale folosite pentru casele din Transilvania includ nuanțe de alb, albastru, verde și ocru.

Fiecare sat are propria identitate arhitecturală, iar explorarea lor oferă o călătorie fascinantă în istoria și cultura regiunii Transilvaniei.

Acoperișurile în pantă sunt comune în arhitectura satelor transilvănene, de obicei cu înclinații mari pentru a permite scurgerea eficientă a zăpezii în timpul iernii.

Un lucru interesant specific satelor din Transilvania este prezența bisericilor fortificate. Bisericile fortificate serveau nu doar ca locuri de închinare, ci și ca fortificații în caz de atac.

Cetatea Rupea

Cetatea Rupea este un important monument istoric situat în orașul Rupea din județul Brașov, Transilvania, România. Ea se află pe un deal stâncos înalt și oferă o priveliște impresionantă asupra orașului și a împrejurimilor.

Nu ai cum să ratezi impunătoarea cetate, pe drumul european E60 (DN13) ce leagă Sighişoara de Braşov. Distanța dintre Racoș și Cetatea Rupea este de numai 25 de kilometri.

Atestată documentar în anul 1324, când sașii răsculaţi împotriva regelui Carol Robert al Ungariei s-au refugiat în interiorul ei. Denumirea străveche, de Castrum Kuholom, îşi ia numele de la tipul de rocă ce predomină în zonă: bazaltul, dar povestea cetăţii e mult mai interesantă.

Un lucru mai puţin ştiut este acela că cetatea ascunde unele dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, ce datează din paleotic si neolitic timpuriu (5.500-3.500 î.H.).

Fiind situată la răscruce de drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească, Rupea a fost în Evul Mediu un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle.

Cetatea Rupea este un exemplu remarcabil de arhitectură militară medievală și a fost adaptată la diferite necesități de-a lungul timpului. Ea a fost folosită ca fortăreață, locuință nobiliară și chiar și în scopuri administrative.

Caracteristicile notabile ale cetății includ zidurile masive de apărare, turnurile de pază, bastioanele și bastionul central, care oferă o panoramă panoramică asupra peisajului înconjurător. De-a lungul istoriei sale, cetatea a fost supusă unor renovări și restaurări, iar în prezent este un punct de atracție turistică important în regiune.

Program de vizitare în perioada 1 aprilie – 31 august este între orele 09:00 și 20:00, iar în restul anului: 09:00 – 17:00. Tariful de vizitare este de 10 lei.

Poiana de narcise

Poiana Narciselor din Dumbrava Vadu se află la aproximativ 52 de kilometri față de Racoș. Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la 3 km spre sud-vest de satul Vad și este străbătută de drumul comunal DC65, care este asfaltat.

Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise, printre care și specia de Narcissus radiiflorus, cunoscută de localnici sub denumirea de coprine.

Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, Festivalul Narciselor. Noi am avut norocul să vizităm Vulcanul Racoș și Lacul de Smarald în perioada narciselor înflorite și nu am putut să ratăm un asemenea eveniment!

Cetatea Făgăraș

Cetatea Făgăraș este una dintre cele mai impresionante fortărețe din România și este situată în municipiul Făgăraș din județul Brașov, în Transilvania.

Construită inițial în secolul al XIV-lea, cetatea a fost extinsă și fortificată în secolele următoare, devenind una dintre cele mai mari și mai bine întărite fortificații din țară.

Istoria cetății este bogată și tumultoasă. Ea a fost inițial construită de către sași și a fost locuită de nobilimea transilvăneană. În timp, cetatea a fost loc de refugiu pentru familiile nobiliare, a fost centru administrativ și militar, și a servit și ca închisoare.

Cetatea Făgăraș este renumită pentru zidurile sale masive și pentru cele patru turnuri impresionante care o flanchează. Ea este înconjurată de un șanț adânc și de ziduri puternice de apărare, iar accesul este asigurat printr-un pod ridicat. Înăuntru, cetatea găzduiește o curte interioară încântătoare, biserici și alte clădiri.

Astăzi, Cetatea Făgăraș este deschisă publicului și este un important obiectiv turistic. Vizitatorii pot explora încăperile sale, care găzduiesc un muzeu istoric, expoziții temporare și evenimente culturale. Cetatea este și un simbol al trecutului bogat și al rezistenței Transilvaniei și oferă o privire fascinantă în istoria regiunii.

Cetatea Făgăraș se află la 54 de kilometri față de Racoș. Cetatea poate fi vizitată zilnic între orele 10.00 şi 19.00, iar un bilet costă 15 lei pentru aduţi şi 7 lei pentru copii. Turiştii pot vizita în acelaşi preţ şi Muzeul Ţării Făgăraşului Valer Literat, care se poate mândri cu peste 20.000 de piese. Mai multe detalii aici.

Bunătățile din zonă

După atâtea obiective care mai de care mai interesante, mi s-a făcut cam foame. Vă mărturisesc că unul dintre cele mai delicioase langoș ungurești le-am gustat în Racoș, în apropierea Castelului Sükösd-Bethlen. Pentru fanii gustului picant...am o veste bună! Aici am găsit langoș cu sos de ardei iute! Mmm!