Promovăm România – „Răvăşitul Oilor – Festivalul Brânzei și al Pastramei“

Situat la 25 km de Braşov şi 190 km de Bucureşti, Branul este deopotrivă un loc de istorie şi legendă. Branul este poarta de legătură între Transilvania şi Valahia, străjuită de-o parte de Masivul Piatra Craiului, iar de cealaltă de Masivul Bucegi. Branul este locul în care se află unul dintre cele mai vizitate castele din Europa – Castelul Dracula – sursa de inspiraţie a celei mai fascinante legende, cea a sângerosului Conte Dracula.

Localitatea Bran

Deşi numele Branului este legat indisolubil de cel al Castelului Bran, zona este extrem de bogată în atracţii turistice: Cheile Moieciului, Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, Peştera Dâmbovicioara, Cetatea Râşnovului, dar şi Braşovul, împreună cu cetăţile săseşti de la Prejmer şi Hărman. Poiana Braşov este o zonă tradiţională de schi, dar şi pentru petrecerea vacanţelor de vară. Accesul în Poiana Braşov este facil din Râşnov (9 km).

Localitatea Bran (varianta românească veche: Turciu), care este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Cu toate acestea, localitatea Bran nu avea nici o legătură cu satul Poarta, ele erau despărțite inițial de o pădure deasă de brad și fag, pădure ce se întindea dinspre sud-estul actualului castel până la actuala biserică ortodoxă a comunității Poarta.

Brașov

Orașul Brașov este doar la 20km de Festival, unul dintre cele mai vizitate orașe din Transilvania, unde vă puteți și caza. Dacă tot ești în zonă, de ce să nu explorezi acest oraș unic? Te vei bucura cu siguranță de o plimbare printr-un oraș unic. Vă recomandăm cu mare căldură să citiți articolul nostru informativ despre cele mai frumoase obiective turistice din Brașov pe care merită să le vizitezi.

Răvăşitul oilor – Serbare câmpenească

Măsuratul Laptelui, aflat la prima edițe în 2008, în perioada 19-20 iulie, are ca loc de desfășurare pârtia Zanoaga – Poartă, evenimentul a prezentat parada portului popular, concursuri atelaje, tracțiune greutăți, tăiere bușteni, foc de tabără și multe altele pe fundalul unei serbări câmpenești.

Răvășitul Oilor – Când are loc festivalul

Răvășitul oilor este un eveniment anual, ce are loc la sfârșitul lunii septembrie, odată cu vremea rece. Este vorba de coborârea oilor de la munte și răvășirea turmelor, adică împărțirea oilor către proprietarii acestora.

Răvășitul Oilor – Motiv de veselie și voie buna

Răvășitul Oilor este o sărbătoare simbolică ce marchează sfârșitul anului pastoral. Din cele mai vechi timpuri a fost celebrată la momentul coborârii oilor de pe munte, cu dansuri și jocuri, și cu voie buna.

Răvășitul Oilor – Obiceiuri

Ravasitul Oilor, a devenit si este o mare sarbatoare a branenilor prin care se aduce recunoasterea uneia din cele mai importante activitati a localnicilor si in special respectul si pretuirea muncii acestora pentru  stramoseasca traditie de crestere a animalelor. Prin aceasta organizare festiva si simbolica se marcheaza sfarsitul fiecarui an pastoral, in perioada in care turmele de oi, coboara din munti si sunt impartite proprietarilor, impreuna cu produsele obtinute de-a lungul verii si care au fost tocmite cu administratorii de stani.

Pe lângă aceste obiceiuri, întreaga atmosferă capată o notă emoţionantă, acest coborât al oilor de la munte reprezentând şi momentul când ciobanii își reîntâlnesc familia și prietenii.

Răvășitul Oilor – Cele mai bune produse obținute din prelucrarea laptelui

Pe chipurile lor arse de soare și bătute de vânt se poate citi dorul sfântului cămin dar și mândria obținerii unor brânzeturi delicioase.

Răvășitul Oilor – Cum se obține urda, brânza de burduf

Pentru a obține o urda buna se fierbe zerul de oaie amestecat cu fisti „zer tinut in bidon de la inceputul verii”, se alege, se pune in panza de tifon, se scurge, se tescuieste, se amesteca uneori cu marar. Branza de burduf se obtine din cas dat prin masina de tocat, pus in sidila intr-o bucata de tifon, apoi presata cu o greutate pentru a se scurge toata umiditatea, tinuta apoi opt zile in buduroaie din lemn de brad, dupa care se da iarasi prin masina de tocat, se amesteca cu sare, se pune in burduf („basica de animale“), sau in lemn de brad si se tine la rece din septembrie pana in luna mai.

Răvășitul Oilor – Secretul celei mai bune pastrame 

Aici ciobanii se intrec in calitatea produselor obtinute si in frumusetea animalelor. La acest eveniment important pentru ciobani, mai poti auzi retetele “secrete” ale bunatatilor scoase la vanzare. Pastrama se pregateste din carne de oaie dezosata, peste care se presara cu o sita sare si condimente: piper, boia, cimbru, usturoi, busuioc. Dupa ce se tine cateva zile la fezandat, se pune intr-un bait caldut, pregatit din apa sau vin alb in care se fierb condimente: foi de dafin, boabe de mustar, piper negru, in care se tine de la o zi pana la o saptamana si se pune la uscat.

Răvășitul Oilor – Cea mai buna telemea

Telemeaua de oaie se pregateste din cas inchegat care se scurge prin sidila pusa in cripta de lemn, se taie cubulete care se scurg de trei ori consecutiv, timp de aproximativ trei ore, dupa ce se sareaza, se taie bucati mari si se pune in cutii de lemn, alternand un rand de branza cu unul de sare, peste care se toarna saramura concentrata, atat ca sa stea oul deasupra. 

Răvășitul Oilor – Cel mai bun cașcaval

Cascavalul afumat se prepara din cas dospit, fiert in sare cu zer, si se tine 24 de ore la saramura, 24 de ore la fum din lemn uscat de fag si se pune in forme care se pastreaza pe polite.

Răvășitul Oilor – Cu aroma de must, vin și pălincă

Nu lipsesc nici bauturile de la acest targ, bunatatea de must parfumat, vinul, precum palinca obtinuta din tuica dublu rafinata “pana ia foc la teava”.

Răvășitul Oilor – Obiecte tradiționale

An de an aceasta sarbatoare are un tot mai mare ecou. Pe langa atractii gastronomice, la festival vin si mesteri populari din toata tara care aduc cu ei numeroase obiecte facute manual, cum ar fi vase de ceramica, obiecte de port popular, carpete, sculpturi si multe alte obiecte traditionale.

Răvășitul Oilor – Bucate alese

Nelipsite pentru cei mai pofticiosi nu au fost carnaciorii si pastrama de oaie, specifica statiunii. Din ceaunele aburinde, bucatarii ne imbie cu sarmale si ciolan de porc, sau un guias ardelenesc de jumatate de tona, cu fasole, ciolan si cimbru, mmm o nebunie. Nelipsite de la acest festival sunt si mezelurile pregatite cu mult drag de ciobani, pentru cei mai pofticiosi dintre noi. Nelipsite nu au fost nici dulciurile, cu aroma de copilarie, pentru cei mai mici, dar si pentru copilul din noi, iar gogoșile au aromă de copilărie și gust de „nu m-am săturat, mai vreau încă una”, au facut senzatie printre pofticiosi.

Închei acest articol cu speranța ca v-am captat cătuși de puțin atenția, unde am încercat să vă  prezint puțin din frumusețile pe care țara noastră ni le oferă, cu oameni minunați și harnici, cu peisaje superbe și locuri minunate.

Pâna data viitoare, vă spun: ,,Nu uita, îți trebuie puține lucruri ca să fii fericit – Marcus Aurelius!