ghid

Sfantul Ilie – divinitate a soarelui si focului – Datini si superstitii

La 20 iulie  se celebrează zeul solar Sant-Ilie(Sfantul Ilie), aceasta zi fiind considerata jumatatea sezonului pastoral. Asemeni altor  divinitati ca San-George si Samedru,  San-Ilie este o divinitate populara pentru care s-a  preluat numele si data de sărbătorire de la un sfant crestin – Sfantul Prooroc Ilie. Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, corespondent al lui Helios din mitologia greaca si al lui  Gebeleizis din mitologia geto-daca.

Sant-Ilie are și puterea de a provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii. El poate aduce ploile, dar si seceta, hotaraste unde si cand sa cada grindina.

Cine a fost Sfantul Ilie ?

Existența sa pamanteana este marcata de un mare pacat. Cazand prada ispitei unui diavol, Sant Ilie si-a ucis parintii. Cuprins de remuscare, el a mers apoi sa ceara iertare lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati. De atunci, Sant-Ilie cutreiera norii in cautarea diavolilor si  fulgera si trasneste cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Se crede ca diavolii infricosati se ascund  chiar si pe pamant, prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale. Ca sa nu ii scape vreunul, Sant-Ilie trasneste naprasnic si asa ajung tunetele si fulgerele si pe pamant.

Traditii si superstitii

In universul pastoresc exista numeroase traditii legate de sarbatoarea Sfantului Ilie, traditii ce atesta statutul sau de divinitate solara.

Se spune ca una din traditii era ca fetele sa mearga in ajunul acestei zile in lanuri de canepa, unde se tavaleau dezbracate. Daca noaptea in vis le aparea  canepa verde insemna ca se vor marita cu feciori  tineri si frumosi, iar daca visau canepa uscata era semn ca urmau sa ia un sot batran.

In dimineata zilei de Sfantul Ilie se culegeau felurite plante de leac, mai ales busuioc, precum si tot felul de plante folosite la vraji, farmece si descantece. Busuiocul era adus la biserica pentru a fi sfintit, apoi femeile il ardeau, iar cenusa era folosita drept leac pentru bube.

Sfantul Ilie aducea si grindina. Din aceasta pricina, pana astazi se pastreaza inca superstitia de a nu manca mere pana la 20 iulie, crezandu-se astfel ca era impiedicata caderea grindinei.

Mosii de Sant Ilie si pomenirea mortilor

De Sfantul Ilie se sarbatoresc asa-numiti Mosi de Sant Ilie. Sunt pomenite sufletele celor ce au plecat pe lumea cealalta, in special sufletele copiilor. Exista obiceiul ca femeile sa cheme copii straini sub un mar, pe care il scutura, iar merele cazute sunt date de pomana. 

Pomenirea mortilor se face in biserici, care in aceasta zi sunt pline cu bucate alese, iar acasa gospodarii organizeaza praznice bogate. 

Retezatul stupilor

Aceasta era perioada in care apicultorii recoltau mierea albinelor,  operatie numita „retezatul stupilor”.  Operatia era efectuata doar de barbati curati la trup si la suflet, imbracati in straie de sarbatoare. Femeile nu aveau voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, gospodarul casei isi invita rudele si vecinii si gustau impreuna din mierea noua. Prin aceasta masa festiva se asigura belsugul apicultorilor si se aparau stupii. Totul se transforma intr-o mare petrecere cu cantec si joc. Era foarte important  ca la aceasta masa sa nu fie prezenti vraci si vrajitori, caci se spunea ca mierea furata in aceasta zi speciala avea mai multa putere in farmece si descantece.

 Targuri si iarmaroace de Sfantul Ilie

In vechime, se obisnuia ca in aceasta zi sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau targuri de Sant-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre. In cadrul acestor manifestari, considerate a fi bune prilejuri de cunoastere pentru tineri, atmosfera era insufletita de muzica si se facea comert cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte si produse agricole.

Pentru zona Sucevei  este renumit balciul de Sant-Ilie de la Falticeni, balci care, asa cum reiese din scrierile vremii era al doilea ca marime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Cu doua-trei saptamani inainte de 20 iulie, pe strazile Falticeniului se adunau tot felul de oameni si se auzeau strigatele negustorilor in graiuri diferite : polona, rusa, letona, ceha, germana, maghiara, turca sau araba. La balci veneau artisti de circ, parcuri de animale salbatice, erau montate scrancioburi de diverse forme si marimi, erau aduse teatre de papusi, roata norocului si multe alte atractii pentru curios. Incetul cu incetul  iarmarocul de la Falticeni s-a pierdut in negura timpului, asemeni multor altor evenimente traditionale. Din fericire, astazi exista incercari de revigorare a lui in cadrul Festivalului folcloric „Sezatoarea”. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole
Sponsor
Sponsor
Reclama ta aici
Continuă să te informezi

Destinații asemănătoare

Vacanta in Antalya – Ghid de calatorie 

Daca nu ai ajuns inca pe litoralul turcesc, vara aceasta este momentul ideal pentru o vacanta in Antalya. Aici vei gasi atat plaje linistite potrivite daca mergi cu cei mici,

Kusadasi, Turcia – Ghid de calarorie

Kusadasi este una dintre cele mai importante stațiuni din Turcia și atrage anual sute de mii de turiști! Stațiunea păstrează o atmosferă exotică, iar litoralul

AllEscort